Varful Leaota – un rai plin de Rododendron
Suntem oameni simplu, ne bucuram de natura mai ceva decat copii. Iarna cautam drumetiile alea faine in care vezi brazii ninsi, dupa care ne retragem intr-o cabanuta cu o ciocolata calda (sau un vin, in functie de companie si posibilitati). Toamna cutreieram in lung si in lat paduri, unde iti clatesti ochii cu frunzele rosii si portocalii.
Ei bine, primavara vanam florile. In Martie si Aprilie zeite sunt lalelele. Destinatia ideala pentru a surprinde lalelele in adevarata lor spendoare este Amsterdam, mai exact Keukenhof (unde daca nu ati fost, ar fi frumos sa ajungeti). In Iunie, in schimb, sef este Rhododendronul. Si nu ma refer la cel din ghivece sau curte, ci la cel de pe varful muntelui. Nu va pot descrie in cuvinte ce bucurie simti in suflet cand ajungi, dupa ore de urcat, la un lan plin cu rhododendron. Am zis ca am ajuns in rai, nu alta!
Informatii generale
Unde putem vedea Rododendronul ?
Rododendronul (sau bujorul de munte) infloreste timp de cateva saptamani, noi l-am prins in floare la jumatatea lunii iunie pe vf. Leaota, iar in Retezat si Ciucas abia in iulie. In functie de inaltime si temperatura, perioada difera putin. Sfatul nostru este sa urmariti grupurile de drumetii si sa vedeti in ce stadiu se afla rhododendronul pentru a nu rata perioada. In linii mari, perioada pe care trebuie sa o urmariti este 10 iunie – 10 iulie.
Sunt 2 varfuri pe care le recomandam pentru a surprinde acest moment – Vf Leaota si Vf. Gropsoarele. Ambele sunt variante foarte bune, gasiti lanuri roz pline de rhodendron atat de frumoase ca n-o sa mai vreti sa plecati!
Cum ajungem acolo?
Plecarea se face de la Cabana Bratei (unde se poate parca masina) pe traseul marcat cu cruce rosie.
Punctul de START al traseului
Necesitati
Logistica traseului
Cabana Bratei – Varful Leaota- aprox. 3 ore 15 min.
Varful Leaota – Cabana Bratei – aprox 3 ore.
Durata totala – aprox 7-8 ore (in functie de pauze).
Experienta noastra
Am plecat din Bucuresti pe la 7, iar la 10 eram deja la Cabana Bratei, gata sa incepem drumetia. Eu una eram cu sufletul la gura si abia asteptam sa vad lanuri roz asa cum vazusem prin blogurile citite acasa.
Cabana Bratei - Varful Leaota - 3 ore 15 min
Zis si facut, ne luam rucsacele in spate, aveam apa si mancare, deci eram gata de drum. I’m not gonna lie, traseul nu incepe prietenos, dupa primul sfert de ora a inceput o urcare prin padure… vai de capul nostru. Te cam baga in paine direct, nu-ti da timp sa respiri, zicea o vorba din batrani. Dupa portiunea asta un pic obositoare, lucrurile devin mai placute, urcarea nu mai e chiar asa abrupta, apucam sa ne bucuram de traseu.
Un lucru foarte bun este o ca mare parte din traseu e prin padure, deci suntem feriti de vantul puternic (momentan).
Inceputul traseului ( prin padure )
2 ore mai tarziu, iesiti din padure, am inceput sa simtim cum vantul ne cam ia pe sus. Deja ne era foame si incepeam sa fim obositi, dar ne-am propus sa luam pauza sus, unde avea sa fie si lanul mult visat de noi.
O ora mai tarziu, uitandu-ne in fata, am vazut ceva ce parea a fi Vf. Leaota, “altceva nu are ce sa fie”, ziceam noi. Avand asta in cap, ne-am imbarbatat si am continuat traseul pe burtile goale, ca “ajungem imediat si luam pauza sus”. Mhhhhhhm, that was a fucking lie. Cand am ajuns pe “varf”, am simtit ca mi se scurge sufletul si o ia la vale. Ce vedeam in fata ochilor parea sa fie cel mai urat cosmar al meu. Urma sa coboram tot ce urcasem ca mai apoi sa urcam pe un alt deal, mai inalt decat cel pe care eram acum.
Well…” HAI CA ACOLO E VARFUL! Cat putem sa mai facem?” This was a lie too. Baietii deja erau morocanosi, noi incepusem sa ne ingrijoram ca nu vazusem niciun rhodendron, dar ne-am sustinut unii pe altii sa mai tragem un pic de ultimele puteri si sa ajungem la destinatie.
Ajunsi acolo, ma uit in fata si vad, in departare mult roz. In fata aveam iarasi de coborat foarte mult pana la un lac, apoi sa urcam, dar ce mai conta.. vazusem fericirea in fata ochilor!
Eram obositi, dar hei, macar vedem rhodendron, corect? Ii dam inainte si ajungem la lac, era asa limpede si curat, se reflecta tot lanul de pe varf in el. Am luat o pauza, ne-am tras sufletele si am facut muuuulte poze, dupa care am urcat la varf.
De la lac pana la varf, oriunde te uitai, tufe generoase de rhodendron. Imi crestea sufletul nu alta. Va las cateva poze sa va delectati (poate ii dati o sansa drumetiei anul viitor, cine stie?).
Roz pentru suflet
Mai jos gasiti cateva dintre pozele facute. Sunt mai presus de cuvinte :).
Ajunsi la varf, am facut o pauza luuuunga, am mancat si am pornit spre masina.
Concluzii
Imi amintesc cu placere de drumetia despre care va scriu astazi. A fost una dintre cele mai memorabile pe care am facut-o. Daca vreti sa prindeti rododendronul, sugerez din toata inima sa mergeti spre Varful Leaota. Veti vedea cu ochii vostri de ce.
